Daca am sta pe luna si am privi intreaga lumea oarecum detasati, de pe o pozitie neutra, nu ni s-ar parea viata mult mai simpla?
Parca ni s-ar parea ridicola trufia pe care ar avea-o un om politic, abuzurile sale, stiind ca nu ar fi avut-o daca nu i-ar fi fost data de sus; nu am putea justifica lacomia si disperarea unor oameni de a-si umple stomacul, in conditiile in care pasarile cerului nu seamana si nici nu secera, dar totusi au ce manca; ni s-ar parea absurde certurile, crimele pentru cativa lei, sinuciderile din cauza aparentei faptului ca nu mai exista nici o scapare; nu am putea intelege frica oamenilor de a spune adevarul sau spaima de a iubi.
Parca am intelege mai bine ca suntem doar niste chiriasi care la un moment dat vom parasi caminul, si atunci vom pricepe ca nu are rost sa ne facem palate, sa uram adevarul pentru cativa banuti, sa renuntam la demnitatea noastra...Poate am fi mai dispusi sa cooperam, sa traim in pace, armonie...
Poti zidi o lume-ntreaga,poti s-o sfarami orice-ai spune, peste toate o lopata de tarana se depune/ Mana care-au dorit sceptrul universului si ganduri ce-au cuprins tot universul, incap bine intre patru scanduri... ( Mihai Eminescu Scrisoarea I )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu